Ponta susține că Rompetrol ar putea intra în insolvență ca efect al deciziei CC privind Memorandumul

Rompetrol și-ar putea declara insolvența, ca urmare a deciziei CC de a declara neconstituțională Legea de aprobare a Memorandumului dintre stat și The Rompetrol Group, la fel cum procedează și alte companii pentru a nu mai plăti taxe, susține premierul Victor Ponta.

Întrebat de jurnaliști dacă din partea The Rompetrol Group i s-a comunicat că există posibilitatea să își relocheze afacerea din România, Ponta a răspuns: „Mai grav, să intre în insolvență. Cum mai intră și alții în insolvență, să nu mai plătească nicio taxă”.

El a mai afirmat că îi este teamă pentru locurile de muncă de la Rompetrol și investiția din România a companiei.

Legea de aprobare a Memorandumului de înțelegere între statul român și Rompetrol, în legătură cu care președintele Traian Băsescu a formulat o sesizare la Curtea Constituțională (CC), a fost declarată, joi, neconstituțională.

CC a admis astfel sesizarea făcută de șeful statului.

Sesizarea trebuia discutată de judecătorii Curții Constituționale în 13 noiembrie, însă atunci s-a decis amânarea dezbaterilor pentru 21 noiembrie.

Președintele Traian Băsescu a sesizat, la 24 octombrie, Curtea Constituțională, în legătură cu legea de aprobare a Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V.

Recent, senatorii au respins cererea de reexaminare prin care președintele Traian Băsescu solicita, în iulie 2013, respingerea legii de aprobare a Memorandumului de înțelegere între statul român și Rompetrol, semnat la București la 15 februarie 2013.

Șeful statului a arătat în sesizare că legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul S.C. Rompetrol Rafinare S.A. și The Rompetrol Group N.V.

„Astfel, cele două părți semnatare își asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acțiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al «Rompetrol Rafinare» – S.A., deținut în prezent de Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisă a implementării tranzacției mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile și necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și măsurile administrative inițiate împotriva S.C. «Rompetrol Rafinare» – S.A. să înceteze”, se arată într-un comunicat al Președinției care citează sesizarea către CC.

Președintele precizează că cele două părți stabilesc constituirea unui fond de investiții kazah-român, sub forma unei societăți cu structura acționariatului 80% The Rompetrol Group și 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic.

„Așadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacției cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda”, a scris Băsescu în sesizare.

El a amintit că CC s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte prin Decizia 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 1060/26.11.2005, apreciind că: „Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat în această materie”, dar că „[…] în ipoteza în care, însă, reglementarea specială diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu și, prin aceasta, neconstituțional”.

„De asemenea, Curtea stabilește că: «Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Soluția legislativă adoptată pe calea prezentei legi nu utilizează ca premisă o anumită realitate socială așadar un „dat” obiectiv, ci o prealabilă înțelegere, altfel spus, un acord de voință (…) realizat practic pe cale de ofertă și acceptare». Astfel, în cazul de față, această soluție legislativă nu reglementează o relație socială generală, ci o prealabilă înțelegere, adică un acord de voință între The Rompetrol Group N.V. și Guvern. Ținând cont de aceste motive, consider că legea transmisă promulgării încalcă principiul egalității prevăzut de Art. 16 alin. (1) din Constituție întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de află în litigiu și care sunt «investitorii strategici în domeniul energetic românesc»”, se mai arată în sesizarea formulată de Băsescu.

El precizează că acest Memorandum de înțelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: „o înțelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum și de ministere sau alte autorități ale administrației publice centrale cu alt stat, guvern, organizație internațională, respectiv cu instituții financiare sau alte entități ce nu au calitatea de subiect de drept internațional în domeniul economic, comercial, financiar și în alte domenii și care nu este guvernată de dreptul internațional public”.

Președintele a mai arătat în sesizare că scopul înțelegerii dintre cele două părți este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă și finalitatea unei tranzacții.

„În situația de față, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacții între Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenței sale de administrare a proprietății statului. Totuși, Guvernul a ales calea unei inițiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înțelegerii aprobate de puterea legislativă, instanța de contencios constituțional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: «Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-și rolul la acela de inițiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carențe au fost evidențiate. Dincolo și mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituție, viciu care afectează legea în ansamblu». Mai mult decât atât, competența Guvernului este cea de punere în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situația de față Parlamentul și-a depășit competențele invadând domeniul atribuțiilor executive”, potrivit documentului citat.

Președintele a precizat că înțelegerea dintre cele două părți prevede obligații în sarcina statului român, precum renunțarea la anumite litigii și la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară și realizarea unor investiții, toate aceste obligații fiind însă stabilite fără vreo sancțiune juridică.

„Astfel, în situația în care partenerul privat nu își îndeplinește obligațiile asumate, normele legii sunt imprecise și nu prevăd sancțiuni exprese. Așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecință, încălcarea dispozițiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: «În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie»”, se arată în sesizare.

Băsescu mai scrie că legea stabilește dinainte conduita procesuală a părților aflate în litigiu, ceea ce este împotriva dispozițiilor Art. 124 alin. (2) din Constituție referitoare la principiul potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situație similară.

„De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părților de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situații litigioase în general. Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constatați neconstituționalitatea Legii privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V. semnat la București la 15 februarie 2013”, se mai arată în cerere.

Proiectul de lege privind aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român și The Rompetrol Group N.V. semnat la București la 15 februarie 2013 a fost adoptat, în octombrie, de senatori, cu 79 de voturi „pentru”, 17 voturi „împotrivă” și opt abțineri, în forma transmisă inițial la promulgare.

Legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înțelegere încheiat între statul român în calitate de proprietar al acțiunilor deținute în cadrul SC „Rompetrol Rafinare” SA și The Rompetrol Group NV.